miercuri, 12 ianuarie 2011

Plang

Uite plang, chiar plang si zambesc. Ma doare sufletul ingrozitor, ma simt inutila. Incerc de atatia ani sa fac ceva si ma vad rapusa. Oare pentru ce m-am muncit atat? Nu inteleg ! Poate ar trebui sa ma multumesc cu mai putin. Probabil dorintele mele sunt prea multe si prea dificile, insa stiu sigur ca nu sunt imposibile. Ma chinui si-mi simt sufletul nimicit sub povara ce-o port. Maine e ziua mea. Inca o zi.