Amintirile unei copile?

E cald si pasarile-mi canta si ma-ncanta. Ma plictisesc doar stand si ascultand cum vine primavara. O iau la pas domol culcand lucerna sub talpi. Gazele sar in stanga si in dreapta ferindu-se de mine. E greu la deal si campu-i lung si lat. O iau pe aratura si-mi intra pamantul in papuci. Incep sa topai maimuteste din varf in varf de brazda. Obosesc. Calc iar lucerna si-mi trimit privirea sa se piarda-n zare. Se aud greieri, e amiaza, as putea sa jur ca e vara, ca atunci cand te-am cunoscut, daca n-ar adia un vant usor si rece. Se vede drumul batatorit din capatul araturii. Grabesc pasul si-l calc multumita. (Dumnezeule opreste-mi plansul !).(punct!). In fata mea se deschide o panorama uriasa a zeci de hectare de dealuri acoperite de iarba deasa de un verde crud. Nici macar un copac (opreste-te!) pana departe-n zare. Doar o mare de verdeata si-un miros ce-ti da senzatia de lesin de bine ( altfel nu pot sa-l descriu, nu vreau) E raiul meu.

Cobor valea, pasesc greoi paraul, merg de-a lungul lui inconjurand alt deal. Trec pe sub pod si ma intind la pas vioi aproximativ jumatate de ora. Ma aflu intr-un desert verde. Beau apa ditr-o fantana prasita plina de broaste verzi. Nu se vede nicio casa, nici o urma de civilizatie, doar camp salbatic. O vulpe ma urmareste de la distanta, soarecii isi ridica ochii spre mine, iar pasarile se joaca si canta nestingherite.

Imi era dor de acest pustiu. Un pustiu real atat pentru mine cat si pentru cei ce locuiesc aici. Ma asez pe iarba moale, cerul ma acopera cat e zarea, soarele ma mangaie, iar vantul ma leagana. Cred ca am adormit. Tresar speriata la auzul deranjant al unui barbat ce rage sau tipa. Nu-l inteleg. E departe si vine calare in galop, indreptandu-se amenintator spre mine. Calul e sur, bine facut. Il recunosc pe stapan. E preavechiul si bunul meu prieten. Coboara de pe cal gafaind. Are obrajii aprinsi si e agitat. Imi arunca o privire crunta cu un zambet ascuns. ii zambesc si dau sa-l iau in brate. Dogoreste. E atat de fierbinte, simt cum ii clocoteste sangele.

Nu ma ia in brate ci-mi deschide camasa, pantalonul si facem sex ca animalele in mijlocul campului. Ne ridicam, ne scuturam, incalecam fara prea multe cuvinte si mergem spre casa. Ma lasa la poarta si-mi zice ca vine sa ma ia diseara. Pe naiba, am plecat din sat.

Sunt acasa la mine, fac o baie fierbinte si incerc sa-nlatur gandurile ce-l contempla doar pe el. Nu pot. Adorm de-a latul patului in halatul de baie.

Zorii ma intampina veseli. Eu nu-i intampin la fel. Trag pe mine o pereche de blugi. Ma razgandesc. Rochita, dresuri, tocuri. Fie! Sun un prieten sa ma ajute. E mereu disponibil. Acasa la el facem sex, lasandu-ma sa-l numesc cum vreau. Sunt si nu sunt cu el. Nu deschid ochii fiindca o mare de verde ma inconjoara, calul paste la cativa metri de noi, iar mirosul de iarba ma imbata. Cad obosita si terminata pe pieptul lui si-i pronunt numele obsesiv. Ma mangaie spunandu-mi sa ma lininstesc fiindca e langa mine. Mi-e prieten, face ce poate.

Ma trezesc din visare, plec acasa. Dus si somn. Urmatoarele le zile trec depresiv. Nu mai sunt eu. Ma voi introarce la el, nu pot altfel, nu am viata fara el.

Si iata ca ma suna si-mi plange-n telefon, varsandu-si dorul si amarul. Ma cheama disperat inapoi, cand cu glas moale, cand rastit. E ca un copil rasfatat fara jucaria lui. Il refuz cu grija lasandu-i speranta ca ma voi intoarce intr-o zi. Nu e multumit, ma stie. Gaseste zeci de argumente sa ma intorc la el. Ma roaga, ma convinge, ma ameninta cum imi place si ma aprind. Il vreau, doar e iubirea vietii mele.