Daisypath Wedding tickers

duminică, 27 iunie 2010

Te injur Movi!

Aseara mi-am pus ceasul sa sune la 7. Aveam de luat un pachet de dimineata. Pe la 9 m-am ridicat din pat dupa ce m-a disperat alarma mobilului doua ore din 9 in 9 minute. Am o rabdare greu de clintit, as mai fi stat in pat mai ales ca sotul tresarea la fiecare set de muzica al telefonului si ma imbratisa altfel si altfel. N-a deschis ochii si nici n-a zis nimic. Cine stie cand a venit acasa, pare tare obosit.

Ma ridic vijelios ca sa nu mi se faca iarasi pofta de-un somn de 9 minute, imi iau bratul de haine si merg spre bucatarie bajbaind pintre cortinele rosii de pe hol. Ma imbrac fumand si plangand dupa o gura de cafea. N-am timp sa-mi fac.

Dau sa ies din casa. O fi duminica dimineata, dar vecinii mei isi muta mobila, accesul este blocat. Nu mai bine dormeam inca 9 minute? Ma fac mica si trec pe sub canapeaua lor gandindu-ma ca ar fi buna in casa mea daca si asa mi-am rapus patul. Bat clopotele si toaca bisericii, lume in curte, trec mai departe. Fetele ma intampina zambind si ma mir fiindca am intarziat mai bine de doua ore. Stateau la vorbe si cafea, nu pareau ca sufera. Imi iau coletul si cer o cafea la pachet. Imi lacrimeaza ochii de somn si dupa privirea vanzatoarei cred ca arat tare ciudat. Si hai spre casa, vecinii dadeau sa intre cu dulapul in scara, asta nu mi-ar trebui, chiar l-as da si pe al meu. Grabesc pasul sa le iau fata.

Stau la calculator si-mi sorb cafeaua, e tare liniste in dimineata asta. Deschid balconul sa intre in casa racoarea diminetii cu cant de pasari. Mi-e tare bine acum, mai ales ca am visat toata noaptea agitat. Si a venit timpul sa-l injur pe Movi, dar rau de tot! Eram la serviciu cu niste oameni ciudati: un copil blond, pitic, cu capul urias ce-mi tot fura banii din buzunar; fostul meu diriginte Mos Craciun ce nu ma mai slabea din intrebari precum ce si cum am facut in viata; niste domni imi rascoleau dosarele; niste doamne imi comentau hainele; copii mici si galagiosi se jucau, un nene-peste incerca sa ma faca sa platesc o partida cu un "bunaciun" de-al lui, vorbeau toti in acelasi timp si eu pe toti ii intelegeam. De parca nu era deajuns s-a facut liniste dintr-o data toata lumea a intors privirea spre usa. M-am uitat si eu caci doar e visul meu. Erau doi baieti, unul blond si unul brunet ce ma priveau zambind, iar eu naucita ma intrebam "oare care din ei e Movi?" N-am aflat, "Havana Loca" rasuna in camera si a trebuit sa inchid alarma. Te injur, da?

Macar am visat color!

Un comentariu:

Movi - 4Botosani spunea...

:) Desigur! Dai bataie! ;)
Numai sa fie o injuratura originala ca de nu ne suparam! ;)