Alte zile si nopti fara sens , copila traia ceva nou si atat de placut, incat toate gandurile ei erau adresate lui. Nu l-a mai vazut multe zile, astfel s-a hotarat sa mearga in acel loc atat de drag ei. Soarele era incasus, greierii cantau, ajunsa acolo se intinse pe iarba si astfel incepu o lunga asteptare. Cerceta zarea insa el nu aparea. Soarele incepu sa alunece usor spre apus, oferind un spectacol uimitor de lumina si abia atunci el aparu. A venit iara sa-si adape manzul.
Zile de-a randul s-au intalnit acolo, cei doi legand o prietenie deosebita, parca uitand de lume si datorii. Au urmat ani buni in care iubirea lor devenea tot mai frumoasa si puternica.
Era ultima vara dintr-un sir lung, acum exista ceva ce le umbrea fericirea, de aceea preferau sa-si aminteasca doar de ceea ce au trait impreuna. Vorbeau mereu de serile cu apusul de soare, serile in care dansau pana la epuizare, de cerul cu stele ce ii acoperea cand se pierdeau unul in bratele altuia, fuga vijelioasa a cailor. Adorau sa calareasca, sa inoate, sa vorbeasca pana in zorii zilei, sa plece pe campii pentru plimbari de ore nesfarsite, sa danseze pe muzica greierilor si a pasarilor. Se cautau in orice moment al zilei sau al noptii, in praful drumului, in acel loc fermecat, la iaz, pe camp, oricand gaseau un motiv sa stea impreuna.
Baiatul devenea barbat si copila se transforma in femeie. Cea mai pura iubire de copii avea sa fie inlaturata de alte pofte. S-au atins?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu