Nu mare-mi fu mirarea când am văzut cum te zbăteai să scapi de-a coapselor mele strânsoare. Ştiu că eşti obosit, ştiu că te-ai supărat pe mine, dar sunt flămândă şi de nu mănânc sunt şi mai rea. Chiar crezi că scapi? Nu fi naiv, când Anca vrea, fie de voie, fie de nevoie vei dansa sub mine ca un cazac.
Hmmm, nu te oblig, te rog să-mi faci pe plac sau te sfâşii. Vezi? Îţi dau de ales. Nu multi au avut această şansă. Nu bate în retragere, apuca-mă şi luptă! Aşa viteazule, că de nu... Ohhhhh, gata... mi-a ajuns. Acum ia-mă în btaţe şi dormi. Bineee, hai să te sărut de noapte bună, de mâine suntem prieteni... până seara când te vei întoarce acasă, când iară mă va cuprinde foamea şi vreau să musc din tine ca dintr-un măr copt, să te storc de toate puterile şi să-ţi creez atatea noduri în piept încât să te sufoci de placere.
Să nu-mi mai spui că te sochez, mă cunosti de atâţia ani, ca om şi animal. Sunt tot eu, numai că am mai crescut. Somn dulce.
2 comentarii:
:).
art meu...a fost o provocare. :p
chiar daca ma vezi, timpit, bou...dobitoc...sau alte alinturi din acestea :P
te imbratisez ...azi de 8 Martie
Trimiteți un comentariu